Uncategorised

Ce?

Sistemul „Plătește pentru cât arunci” (PPCA) este unul făcut să încurajeze o atitudine responsabilă față de deșeurile produse de fiecare dintre noi. Acest sistem stimulează colectarea corectă, pe fracții, și sancționează nerespectarea regulilor privind colectarea.

Eliminarea deșeurilor produse de fiecare locuitor al orașului implică costuri și trebuie privit ca orice alt tip de utilitate. Așa cum serviciile de furnizare a energiei electrice, a gazelor naturale sau a internetului sunt contra cost, la fel se întâmplă și cu serviciile de ridicare, transport, sortare, compostare și depozitare a deșeurilor pe care le producem.

De ce?

Pe scurt, pentru că legislația românească transpune directive europene care obligă statele membre să adopte un sistem de taxare a populației și operatorilor economici raportat la volumul de deșeuri generat, pentru îndeplinirea indicatorilor propuși pentru viitor (anii 2025, 2030, 2050 etc.). Acești indicatori se referă în special la o rată de reciclare cât mai bună a deșeurilor care pot fi reciclate și la o rată de depozitare (aruncare) la groapa de gunoi cât mai mică a deșeurilor biodegradabile.

Sistemul de taxare în funcție de volumul/masa deșeurilor produse este unul mai echitabil decât cel prin care se aplică automat o taxă în funcție de numărul de persoane dintr-o gospodărie, întrucât în primul caz, persoanele își pot diminua taxa (sau pot evita creșterea taxei) cu serviciile de salubrizare prin comportamentul lor.

Diferențe majore față de actualul sistem

Sistemul PPCA nu presupune o taxare raportată la numărul de persoane dintr-o gospodărie, ci la numărul de ridicări ale recipientelor de colectare, în baza unui abonament.

Momentan, cuantumul taxelor acestor abonamente (care vor fi de cel puțin 3 feluri, adică 3 frecvențe diferite de ridicare a deșeurilor pe an) este în consultare publică din data de 17 decembrie 2020.

Să nu uităm!

Contravaloarea abonamentului de salubrizare pe care o vom plăti acoperă doar o parte din costul serviciilor de salubrizare (ridicare, transport, sortare, compostare, depozitare a deșeurilor). Cealaltă parte din acest cost este acoperită prin valorificarea deșeurilor reciclabile (ex. vânzarea către procesatorii finali a baloților de plastic sortat în cadrul stației de sortare). Aruncarea de către cetățeni a materialelor reciclabile (și deci valoroase) la pubela neagră (rezidual) face ca acestea să fie direct depozitate la groapa de gunoi (care, la rândul său, generează costuri/tonă de deșeu depozitat) și să nu fie valorificate pentru acoperirea costurilor cu salubrizarea. Aruncând la pubela neagră plastic reciclabil, metal, sticlă, hârtie sau carton, contribuim implicit la creșterea taxei de salubrizare. Sistemul trebuie finanțat, iar dacă finanțarea nu vine din valorificarea reciclabilelor, atunci vine din taxarea populației.

La momentul aprobării Regulamentului de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare în Municipiul Sibiu, vom publica informații mai ample cu privire la conținutul și costul fiecărui tip de abonament, precum și la modalitatea de implementare a instrumentului PPCA.…

Aruncarea la chiuvetă sau la coșul de gunoi a uleiului alimentar uzat are efecte extrem de negative atât asupra sănătății tale, cât și pentru mediul înconjurător. Descoperă ce poți face pentru a evita să contribui la perpetuarea acestor efecte.

De ce să colectezi și să reciclezi uleiul alimentar uzat?

Atunci când arunci uleiul alimentar uzat în sistemul de canalizare, acesta înfundă țevile și produce defecțiuni în sistemele din stațiile de epurare, iar costurile de curățare și reabilitare a țevilor de canalizare sunt apoi introduse în costurile consumatorului final, ceea ce presupune sporirea cheltuielilor tale.

Un alt aspect important de știut este faptul că un litru de ulei alimentar uzat care este aruncat în sistemul de canalizare poluează un milion de litri de apă. Această cantitate reprezintă necesarul pentru supraviețuire pentru un adult pe o durată de 14 ani. Apoi, odată ajuns în resursele naturale de apă, uleiul formează o peliculă la suprafața apei care împiedică oxigenul să ajungă la plantele și viețuitoarele acvatice. Ca urmare, atât viețuitoarele cât și plantele din aceste ape mor fiind lipsite de oxigen.

De asemenea, atunci când ajunge în sol, uleiul alimentar uzat râncezește, poluând solul și oprind regenerarea acestuia. Astfel, pământul devine nefertil, fiind necesar un interval considerabil de timp pentru ca acesta să devină din nou productiv.

Odată colectat separat și necontaminat în recipientul ales, uleiul alimentar uzat este pregătit pentru a fi predat la punctele de colectare specializate. În Sibiu, poți duce uleiul astfel colectat la benzinăriile MOL (de pe Șoseaua Alba Iulia, Milea sau Calea Șurii Mari) sau la hipermarket-urile Auchan și Carrefour din Shopping City (Șelimbăr).

Citește mai mult!

Sursa: © Harta Reciclării

…

DEEE-urile conțin substanțe periculoase pentru sănătatea ta și pentru mediu, dar și cantități mari de materii prime secundare. De aceea, este foarte important să fie reciclate corespunzător. Descoperă ce poți face în acest sens.

Toate echipamentele electrice şi electronice care nu mai îndeplinesc funcţiile pentru care au fost create, prezintă defecțiuni sau cele pe care dorești să le înlocuiești devin DEEE-uri.

DEEE-urile conțin substanțe periculoase pentru sănătatea ta și pentru mediu, dar și cantități mari de materii prime secundare. De aceea, este foarte important să fie reciclate corespunzător. Descoperă ce poți face în acest sens.

Toate echipamentele electrice şi electronice care nu mai îndeplinesc funcţiile pentru care au fost create, prezintă defecțiuni sau cele pe care dorești să le înlocuiești devin DEEE-uri.

În categoria DEEE, conform legii, se încadrează:

1. Aparatele de uz casnic de mari dimensiuni
2. Aparatele de uz casnic de mici dimensiuni
3. Echipamentele informatice și echipamente pentru comunicații electronice
4. Aparatele electrice de consum și panourile fotovoltaice
5. Echipamentele de iluminat
6. Uneltele electrice și electronice, cu excepția uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni
7. Jucăriile, echipamentele pentru petrecerea timpului liber și echipamentul sportiv
8. Dispozitivele medicale, cu excepția tuturor produselor implantate și infectate
9. Instrumentele de monitorizare și control
10. Distribuitoarele automate

În Sibiu, deșeurile de echipamente electrice și electronice se colectează gratuit, în timpul campaniilor ocazionale organizate de Soma, sau oricând, dacă le predai către RoRec, pe strada Henri Coandă nr. 69.

Citește mai mult!

Sursa: © Harta Reciclării…

Subiectul reciclării și al mediului încon­jurător este mai prezent în discursuri și conversații decât a fost vreodată. Nivelul de conștientizare publică cu privire la impactul deșeurilor asupra schimbărilor climatice influențează agendele politice. Lideri de opinie și grupuri civice se mobilizează să atragă atenția cu privire la modul în care se gestionează deșeurile la nivel global. Politicienii organizează dezbateri pe tema mediului înconjurător, iar Uniunea Europeană își revizuiește obiectivele pentru următorii 10 ani în materie de reciclare. Toți au în comun un singur lucru: reducerea poluării și viitorul planetei. Simultan, pe insula artificială Thilafushi din Maldive, sunt depozitate zilnic 3.5 tone de deșeuri.

Până în anul 2030 obiectivul impus tuturor țărilor din UE este de a recicla 65% din deșeurile municipale și 75% din deșeurile provenite din ambalaje, de a stimula simbioza indus­trială și de a pune la dispoziție produse mai verzi pe piață.
Pentru România, în anul 2020, UE impune o rată de reciclare a deșeurilor de 50%. În acest moment rata națională de reciclare se află la 12%. România importă 50% din deșeurile pe care le depozitează, de cele mai multe ori, la gropile comune de gunoi. Dar de fapt, ce se întâmplă cu deșeurile noastre după ce fiecare dintre noi le aruncă la gunoiul din gospodărie? Greu de spus.

„Din păcate, reciclarea în România este la pământ. Cetățenii susțin că nu au infrastructură, iar auto­ritățile susțin că cetățenii nu sunt pregătiți. Astfel, se naște un cerc vicios în care ne aflăm de ani de zile. Iar în tot acest timp continuăm să poluăm și să distrugem natura din jurul nostru, fără să ne dăm seama că, de fapt, toate lucrurile acestea ne afectează cel mai mult pe noi”, îmi spune Ioana Tănase. Ea deține Alternative. Blue, un magazin online care oferă o alternativă celor care doresc să știe mai mult despre plastic, despre metode de reciclare, impactul plasticului asupra naturii și soluții cu privire la reducerea și reutilizarea acestuia.

Citește mai mult!

Sursa: © Capital Cultural, articol scris de Monika Tompos…